Un student de la Universitatea British Columbia (UBC) din Vancouver a ales să facă naveta cu avionul de acasă, din Calgary, până la facultate. Acesta spune că este mai ieftin așa decât să stea în chirie.

Europarlamentul Maria Grapini a scris luni pe Facebook despre o experienţă pe care a avut-o în timpul navetei aeriene săptămânale spre Bruxelles, relatează News.ro. Ea a susţinut că avionul care o transporta spre Bruxelles a aterizat undeva pe câmp, iar din cauza acestor probleme zborul a avut o întârziere de două ore şi jumătate.

El spune că ultimele două mașini le-a vândut, dar îi apar în declarația de avere

Vila din Bârlad a primit-o de la bunicul, care a fost... primar în Murgeni, deci „avea posibilități”

Iulian Huzum este agent II la Fălciu, iar firma de transport trecută pe numele tatălui său asigură naveta polițiștilor de la Bârlad la locul de muncă

„A fost aleasă firma cu oferta cea mai bună”, explică Iulian Huzum coincidența obținerii acestui contract chiar de către un polițist din interiorul Sistemului

Afacerea merge bine: 290.000 de lei venituri în 2019 și 320.000 de lei în 2020. Contractul cu Poliția de Frontieră este singurul pe care îl are firma lui Huzum, deci e o căpușă de manual

Într-o vreme, Iulian Huzum era chiar șoferul angajat să facă transportul cu microbuzul personal: până la serviciu era la privat, cu volanul în mână, apoi cobora și lua vestonul de polițist

El spune că ultimele două mașini le-a vândut, dar îi apar în declarația de avere

Vila din Bârlad a primit-o de la bunicul, care a fost... primar în Murgeni, deci „avea posibilități”

Iulian Huzum este agent II la Fălciu, iar firma de transport trecută pe numele tatălui său asigură naveta polițiștilor de la Bârlad la locul de muncă

„A fost aleasă firma cu oferta cea mai bună”, explică Iulian Huzum coincidența obținerii acestui contract chiar de către un polițist din interiorul Sistemului

Afacerea merge bine: 290.000 de lei venituri în 2019 și 320.000 de lei în 2020. Contractul cu Poliția de Frontieră este singurul pe care îl are firma lui Huzum, deci e o căpușă de manual

Într-o vreme, Iulian Huzum era chiar șoferul angajat să facă transportul cu microbuzul personal: până la serviciu era la privat, cu volanul în mână, apoi cobora și lua vestonul de polițist

Autorităţile din comuna Sireţel, judeţul Iaşi, caută spaţii în care să înveţe cei 158 de copii din satul Humosu. Au găsit deocamdată o încăpere a bisericii, în care va fi amenajată temporar o grădiniţă, şi speră să găsească un spaţiu adevcvat şi pentru elevi. Şcoala din sat este încă în reparaţii.

Confruntată cu migrarea populaţiei active şi îmbătrânirea satelor, iată că România face posibilă o situaţie de neconceput acum câţiva ani: o şcoală din Prahova are doar trei elevi.

Copiii şi învăţătoarea lor au la dispoziţie o clădire cochetă, cu sală de clasă, de sport şi cancelarie. Ar fi putut să înveţe la 7 km distanţă, într-o şcoală mai mare, dar primarul vrea să-i ţină aproape de casă, pentru ca satul lor, Cernești, să nu devină doar un cătun părăsit.

Şeful nou-înfiinţatei Direcţii Generale Tehnice şi Dezvoltare vrea să tacă şi să facă. „Iaşul s-a schimbat foarte mult faţă de acum câţiva ani, trebuie să fim de acord cu asta. Şi se va mai schimba”, spune Adrian Blănaru, şeful noii direcţii-mamut din Primărie. Blănaru afirmă că acum este mai greu să fie luaţi bani europeni decât atunci când „la butoane” erau Gheorghe Nichita şi Cosmin Coman: Iaşul era pol de dezvoltare, acum se bate pentru fiecare proiect. „Braunstein este o mare urgenţă şi o să vedem ce se face cu Ministerul Dezvoltării. Dar asta o poate spune Biroul de presă”, mai explică noul director, care încearcă să apară în media cât mai puţin. Se ştiu puţine lucruri despre el: face naveta de la Roman, era cât pe ce să fie prefect şi este cadru universitar.

Constantin Adrian Blănaru este numele unuia dintre cei mai importanţi şefi din Primăria Iaşi. Venit în instituţie din exterior, a fost uns şef la nou-înfiinţata Direcţie Generală Tehnică şi Dezvoltare. Structurii îi sunt  subordonate Direcţia Tehnică şi Servicii Comunitare, Direcţia Implementare Strategie Integrată de Dezvoltare Urbană şi Direcţia Proiecte Europene şi va avea şi un Serviciu de Voluntariat pentru Situaţii de Urgenţă. Întâlnirea cu unul dintre cei mai importanţi oameni din Primăria Iaşi are loc pe holuri, la etajul 1, în faţa biroului pe care odată l-a ocupat Mihai Chirica. Un fiasco. Adrian Blănaru refuză interviul, dar stă, totuşi, de vorbă, fără să explice care-i sunt intenţiile pe termen lung. Spune doar că Iaşul s-a schimbat mult şi se va mai schimba. Mai comunicativ pare pe Facebook unde este fan Gigi Becali şi Dana Grecu de la Antena 3.

Şeful nou-înfiinţatei Direcţii Generale Tehnice şi Dezvoltare vrea să tacă şi să facă. „Iaşul s-a schimbat foarte mult faţă de acum câţiva ani, trebuie să fim de acord cu asta. Şi se va mai schimba”, spune Adrian Blănaru, şeful noii direcţii-mamut din Primărie. Blănaru afirmă că acum este mai greu să fie luaţi bani europeni decât atunci când „la butoane” erau Gheorghe Nichita şi Cosmin Coman: Iaşul era pol de dezvoltare, acum se bate pentru fiecare proiect. „Braunstein este o mare urgenţă şi o să vedem ce se face cu Ministerul Dezvoltării. Dar asta o poate spune Biroul de presă”, mai explică noul director, care încearcă să apară în media cât mai puţin. Se ştiu puţine lucruri despre el: face naveta de la Roman, era cât pe ce să fie prefect şi este cadru universitar.

Constantin Adrian Blănaru este numele unuia dintre cei mai importanţi şefi din Primăria Iaşi. Venit în instituţie din exterior, a fost uns şef la nou-înfiinţata Direcţie Generală Tehnică şi Dezvoltare. Structurii îi sunt  subordonate Direcţia Tehnică şi Servicii Comunitare, Direcţia Implementare Strategie Integrată de Dezvoltare Urbană şi Direcţia Proiecte Europene şi va avea şi un Serviciu de Voluntariat pentru Situaţii de Urgenţă. Întâlnirea cu unul dintre cei mai importanţi oameni din Primăria Iaşi are loc pe holuri, la etajul 1, în faţa biroului pe care odată l-a ocupat Mihai Chirica. Un fiasco. Adrian Blănaru refuză interviul, dar stă, totuşi, de vorbă, fără să explice care-i sunt intenţiile pe termen lung. Spune doar că Iaşul s-a schimbat mult şi se va mai schimba. Mai comunicativ pare pe Facebook unde este fan Gigi Becali şi Dana Grecu de la Antena 3.

Sărăcia din sate afectează puternic sistemul de educație, calitatea învățământului căzând în spatele unor cadre didactice. De 17 ani, o învăţătoare se luptă pentru supravieţuirea școlii din satul unde predă. E singurul cadru didactic al unei şcoli de la graniţa Iaşului cu Vasluiul. Elena Popa se luptă zi de zi pentru ca fiecare dintre cei 10 elevi care i-au mai rămas să ajungă om prin educația pe care o primește.

Fiecare an în care micuţa şcoală sătească din Ţibăneştii Buhlii continuă să funcţioneze este o victorie împotriva sistemului. Un tablou sumbru al luptei pentru păstrarea şcolilor în sate, într-un material REPORTER DE IAȘI.

Sărăcia din sate afectează puternic sistemul de educație, calitatea învățământului căzând în spatele unor cadre didactice. De 17 ani, o învăţătoare se luptă pentru supravieţuirea școlii din satul unde predă. E singurul cadru didactic al unei şcoli de la graniţa Iaşului cu Vasluiul. Elena Popa se luptă zi de zi pentru ca fiecare dintre cei 10 elevi care i-au mai rămas să ajungă om prin educația pe care o primește.

Fiecare an în care micuţa şcoală sătească din Ţibăneştii Buhlii continuă să funcţioneze este o victorie împotriva sistemului. Un tablou sumbru al luptei pentru păstrarea şcolilor în sate, într-un material REPORTER DE IAȘI.