După cinci ani de anchetă, procurorii DNA au concluzionat: „Nu sunt probe”. Astfel, în cazul doctorului Adrian Covic, unul dintre cei mai renumiţi nefrologi din ţară, a mamei sale, Maria, a medicului Carmen Volovăţ, fost director medical la Spitalului „Dr. C.I. Parhon” şi a unor furnizori de produse şi servicii medicale, cauza a fost clasată pentru infracţiuni ca spălare de bani, abuz în serviciu, luare şi dare de mită sau complicitate la luare de mită.
După cinci ani de anchetă, procurorii DNA au concluzionat: „Nu sunt probe”. Astfel, în cazul doctorului Adrian Covic, unul dintre cei mai renumiţi nefrologi din ţară, a mamei sale, Maria, a medicului Carmen Volovăţ, fost director medical la Spitalului „Dr. C.I. Parhon” şi a unor furnizori de produse şi servicii medicale, cauza a fost clasată pentru infracţiuni ca spălare de bani, abuz în serviciu, luare şi dare de mită sau complicitate la luare de mită.
Haos: prea puţin spus. Sistemul de control al construirii de clădiri din municipiul Iaşi, în ultimii ani, reprezintă o adevărată bătaie de joc la adresa ieşenilor cinstiţi, totul fiind girat de conducerea Primăriei Municipiului Iaşi. Poliţia Locală solicită Tribunalului să-i anuleze propriile acte de recepţie a unor clădiri, povestind în faţa judecătorilor că unul dintre angajaţii săi mergea hăisa prin Iaşi şi recepţiona imobile care nu respectau indicatorii din autorizaţiile de construcţie. Este uşor de presupus că între dezvoltatorii ce voiau să fenteze legea şi cel puţin unul dintre angajaţii structurii care avea ca atribuţie controlul urbanistic exista o complicitate de tip mafiot: „Autorizaţia îmi impune nişte limite, dar eu vreau profit mai mare şi ridic etaje în plus, Spînu urmând să mă rezolve”.
Haos: prea puţin spus. Sistemul de control al construirii de clădiri din municipiul Iaşi, în ultimii ani, reprezintă o adevărată bătaie de joc la adresa ieşenilor cinstiţi, totul fiind girat de conducerea Primăriei Municipiului Iaşi. Poliţia Locală solicită Tribunalului să-i anuleze propriile acte de recepţie a unor clădiri, povestind în faţa judecătorilor că unul dintre angajaţii săi mergea hăisa prin Iaşi şi recepţiona imobile care nu respectau indicatorii din autorizaţiile de construcţie. Este uşor de presupus că între dezvoltatorii ce voiau să fenteze legea şi cel puţin unul dintre angajaţii structurii care avea ca atribuţie controlul urbanistic exista o complicitate de tip mafiot: „Autorizaţia îmi impune nişte limite, dar eu vreau profit mai mare şi ridic etaje în plus, Spînu urmând să mă rezolve”.