Items filtered by date: Marti, 12 Decembrie 2017

Bucureștiul lui Gabi Firea și-a tras partea leului din bugetul de Transporturi, 900 milioane de euro, iar Brăila premierului Mihai Tudose are alocate 500 milioane de euro, de patru ori mai mult decât toată Regiunea Nord-Est!  Practic, Moldova e scoasă în afara granițelor României. Parlamentarii ieșeni sunt stupefiați și încearcă s-o dreagă în comisii.

Ministerul Transporturilor a anunțat pentru Iași, în 2018, un credit angajament pentru Șoseaua de Centură de două milioane de lei. Suma nu este suficientă nici măcar pentru realizarea studiului de fezabilitate. În dreptul creditelor bugetare, suma alocată Iașului este zero, adică bani alocați efectiv Iașul nu are absolut nimic.

Cele două milioane prevăzute pentru Iași este rizibilă comparativ cu sumele alocate pentru Ilfov și București, spre exemplu, care are credite angajament de aproape 3 miliarde de lei pentru centura Bucureștiului.

Toți primesc, numai noi nu

Peste 400 de milioane de lei sunt creditele angajament pentru Centura ocolitoare a Bacăului, pe lângă cele 17 milioane de lei credite bugetare, iar peste 350 milioane de lei sunt creditele angajament pentru Șoseaua de Centură a Timișoarei plus aproape 12 milioane lei creditele bugetare.

Până și Vasluiul are credite bugetare de aproape șase milioane și credite angajament de peste 185 de milioane de lei pentru Șoseaua de Centură a Bârladului.

Într-un top al alocărilor bugetare, Iașul se află pe locul 28, sume mult mai mari primind pentru șosele de centură județe precum Dolj – 150 milioane lei credite bugetare și încă 170 de milioane lei credite angajament, Sibiu – 173 de milioane lei credite bugetare și încă tot atât credite angajament, Giurgiu – 365 milioane lei credite bugetare și încă 167 de milioane lei credite angajament, sau Galați – 333 milioane lei credite bugetare și încă 163 de milioane lei credite angajament.

Pesediștii sunt nemulțumiți

Senatorul PSD Victorel Lupu susțșine că parlamentarii ieșeni au depus amendate la acest proiect de buget și speră ca sumele alocate Iașului să fie crescute.

„Am văzut proiectul de buget și suntem nemulțumiți de alocarea bugetară pentru Iași. Toți parlamentarii PSD am depus amendamente ce vor fi dezbătute săptămâna aceasta în Comisia Buget Finanțe. Pentru autostradă nu s-a stabilit niciun buget. Dar încă sunt discuții și sperăm că ne vom putea impune amendamnetele“, spune Victorel Lupu.

Și deputatul PSD Vasile Axinte susține că sumele alocate pentru județul Iași sunt foarte mici: „Într-adevăr suma este foarte mică. Am depus niște amendamente pentru Șoseaua de Centură. Vom susține în fața Comisiei aceste amendamente și sperăm să reușim să ne impunem punctul de vedere.“

„Dezamăgitor, dar există și rectificări“

Deputatul PSD Camelia Gavrilă susține că suma ar putea crește în urma unor rectificări bugetare.

„Din câte știu eu, încă sunt discuții legate de buget. Orice proiect suportă modificări. Am depus amendamente pentru că noi am considerat Șoseaua de Centură un element extrem de important pentru județul nostru. Suma nu este mare, într-adevăr, ca în cazul altor județe, dar o poziție bugetară este prinsă și se poate începe demersul de proiectare. Este un punct de plecare și suma poate crește în urma unor rectificări bugetare. Ne dorim ca proiectele mari ale Iașului să fie bugetate în primul rând, pentru că la consistență se mai poate umbla. Este, într-adevăr, dezamăgitor când vezi sumele alocate altor județe, dar această sumă trebuie privită ca un început“, zice Camelia Gavrilă.

„Iașul nu contează pentru PSD“

Deputatul PMP Petru Movilă consideră că toate investițiile în zona Iașului nu sunt prioritare pentru guvernarea PSD.

„Este rușinos pentru PSD Iași ce se întâmplă. De la primul tronson făcut de Boc nu s-a mai făcut nimic. Anul trecut erau prinși bani la buget, dar nu au mai ajuns la Iași. La adăpostul voturilor, amendamentele parlamentarilor PSD Iași sunt respinse în bloc. Și eu am depus amendamente și toate au fost respinse. Aceste probleme importante pentru Iași nu contează. E clar că Iașul nu se află pe lista de priorități a celor de la PSD. Singurii bani care vin la Iași vin pe fonduri europene, dar nici aceea nu se știe când, iar pe PNDL lucrurile sunt mult tergiversate și nu s-a semnat niciun contract“, menționează Petru Movilă.

„În Primul Război Mondial populația Moldovei s-a triplat din cauza refugiaților, iar tifosul a făcut sute de mii de victime, tocmai din cauza supraaglomerării. După 100 de ani, moldovenii au vrut echitate, nu o recompensă specială pentru acel sacrificiu. Primim însă doar 2,32% din bugetul Transporturilor la nivel național, este o umilință. Se redesenează granițele României pe marea infrastructură.”

Marius Bodea, deputat PNL

În 2017, ni s-au promis 152 milioane lei și am primit ZERO

În ianuarie, în bugetul național aprobat în Parlament, Iașului i se acordau 152 milioane de lei pentru Centura de trafic ușor, sub formă de credit de angajament la Ministerul Transporturilor. Costul total al Centurii este de 250 milioane de lei, deci în doi ani, aceasta putea fi bugetată complet.

În aprilie, ministrul Transporturilor a recunoscut în scris, răspunzând unei interpelări parlamentare, că finanțarea pentru Centura Iașului a fost tăiată, neexistând fonduri suficiente. În județele-fiefuri ale conducerii PSD, alocările au rămas însă în picioare.

În Teleorman, județul lui Liviu Dragnea, suma creditelor de angajament a fost de 356,566 milioane de lei, la care s-au adăugat sume de credit bugetar de 4,13 milioane de lei. Constanța, județ în care investițiile majore în șosele sunt finalizate, suma prevăzută la credite de angajament a fost de 168 milioane de lei, iar cea de la credite bugetare de 188 milioane de lei.

Suma cea mai mare pentru investiții a fost prinsă la București și Ilfov: 7,1 miliarde de lei Bucureștiul, sumă în mare parte doar promisă, și 201 milioane de lei Ilfovul, tot sumă promisă, nu alocată efectiv.

Comisarul-șef Alex Radu Tărnăuceanu, fost șef Logistică în IPJ Iași, pensionat de scurt timp, s-a chinuit cinci ani să obțină o retrocedare de la Primăria Iași. A umblat pe la mai mulți latifundiari din Iași ca să-l ajute. A primit brusc, în numai 4 luni de la demersurile demarate în 2017, 3 ha pe malul lacului Aroneanu. A vândut imediat terenului Mircea Apostu, personaj din siajul omului de afaceri basarabean Ion Drăniceru. În maxim 5 ani, terenul va valora 1,5 milioane de euro. Suspect cu cât a vândut Tărnăuceanu, 60.000 de euro, și cât de repede a primit acest amplasament de aur.

Tranzacție bombă pe malul lacului Aroneanu. Fostul comisar șef Alexandru Radu Tărnăuceanu, fost șef Logistică în Poliția Județeană, a fost pus în posesie pe 3 hectare de teren în coada lacului. La câteva săptămâni după ce a primit titlul a și vândut, compact, întreaga suprafață.

Cumpărător este Mircea Apostu, sponsorul echipei de fotbal feminin Navobi. Prețul de vânzare a fost de 268.137 lei. Suspect de mic, de sub doi euro pe metrul pătrat în condițiile în care terenul se află în vecinătatea suprafeței pe care va fi ridicat Spitalul Regional de Urgențe.

Apostu se află în siajul lui Ion Drăniceru, cunoscut mai ales pentru afacerile cu cărbune derulate cu CET Iași. Astfel, suprafața de teren având ca granițe bulevardul C.A. Rosetti și șoseaua Iași – Aroneanu va fi, în perioada următoare, cea mai fierbinte zonă imobiliară.

Straniu în acest caz este că, după cinci ani de tergiversări fără succes, brusc apare un amplasament compact de 3 ha pe malul lacului Aroneanu, iar titlul se eliberează în numai 4 luni. Practic în același moment, polițistul Tărnăuceanu vinde cu numai 60.000 de euro un teren care, parcelat, face acum, pe loc, 700.000 de euro, iar peste cinci ani va valora 1,5 milioane de euro.

Teren parașutat pe malul lacului

Pensionar de un an, Alexandru Radu Tărnăuceanu, fost șef Serviciu Logistic la IPJ Iași, susține că a obținut cele aproape 3 hectare la capătul a cinci ani de procese. „M-am judecat pentru moștenire din 2012. Terenul a fost în Bucium, dar n-am putut lua acolo. Apoi, mi-au dat în Ciurea, dar era suprapunere. Pe acel teren se construiseră case și blocuri. În final, am câștigat, iar Primăria mi-a arătat mai multe amplasamente, în Bucium, Zona Industrială, dar erau bucăți. Singura mea condiție a fost să-mi dea suprafață compactă”, a declarat Tărnăuceanu.
Și norocul lui Tărnăuceanu a fost fantastic. Au fost mai mulți latifundiari din Iași cărora le-a fost vânturată prin față această oportunitate, practic cumpărarea în avans a „drepturilor” asupra viitoarei puneri în posesie. Din petentul ignorat de șefii Primăriei, comisarul-șef s-a transformat peste noapte în câștigătorul la loteria terenurilor, ca și cum afacerea s-ar fi făcut peste capul său.

Pe relația Primărie – Agenția Domeniilor Statului, Tărnăuceanu a primit cele 3 hectare în coada lacului Aroneanu. O poziționare excelentă, la 15 minute de mers cu mașina față de Centru. Zona beneficiază de apă curentă, existând o conductă ApaVital, iar stâlpii de electricitate sunt în proximitate.

Dar, și mai important, va cunoaște o dezvoltare fabuloasă deoarece în apropiere se va construi, până în 2023, Spitalul Regional de Urgențe. Se vor trage drumuri, utilități, blocuri și noi cartiere rezidențiale vor apărea în apropiere. Va fi, practic, un alt oraș în interiorul Iașului.

Prețul corect e 25 de euro

Aproape instantaneu cu împroprietărirea, Tărnăuceanu a și vândut terenul. Pentru cele 2,9401 hectare a primit 268.137 lei. Adică, 9,11 lei pe fiecare metru pătrat, echivalentul a doi euro. O sumă de nimic. „E în câmp deschis, nu e nimic acolo. Nici nu știu unde o să fie spitalul ăsta, am auzit și eu de el, dar nu m-a interesat”, a afirmat pensionarul MAI.
Experții în domeniul imobiliar consultați de jurnaliștii REPORTER DE IAȘI au arătat că în respectiva zonă prețul unui metru pătrat se vinde cu de cel puțin 10 ori mai mult. „E o naivitate acel doi euro pe metrul pătrat și cred că ascunde alte interese. Realist, acolo un preț corect este acum de 20–25 de euro/metru pătrat”, a susținut un specialist, sub protecția anonimatului. Adică, vorbim despre un teren de peste 700.000 de euro.

Acesta afirmă că amplasamentul nu este întâmplător și că nu oricine poate obține o împroprietărire acolo. Cele 3 hectare au fost cumpărate fulgerător de Mircea Apostu, fostul director al Tavernei „La Salcia” de pe strada Arcu, un apropiat al omului de afaceri basarabean Ion Drăniceru.

Trecutul tulbure al lui Drăniceru

Despre Ion Drăniceru a scris „Ziarul de Iași” în 2006, imediat ce firma acestuia, „Doriași”, a câștigat o licitație pentru a aproviziona cu cărbune CET Iași. La acel moment, Drăniceru se lăuda cu o experiență în domeniu de peste 12 ani, cu livrări de cărbune în Franța, Rusia și Republica Moldova.

Drăniceru, originar din Basarabia, ar avea trei cetățenii, moldovenească, română și franceză. „Ziarul de Iași” a menționat, tot în 2006, că numele omului de afaceri a fost legat în 2002 de arestarea unui ofițer al Serviciului Român de Informații. Astfel, Drăniceru a fost catalogat ca principalul denunțător al ofițerul ieșean Tiberiu Adrian Mirică. Ofițerul SRI a fost arestat pentru că ar fi încercat să vândă date ale SRI către Drăniceru.

Vânzare la preț derizoriu

Despre faptul că a vândut cele 3 hectare la preț de chilipir, Tărnăuceanu a invocat mai multe motive. „Am vrut să-l dau tot, repede. Eu n-am nevoie de bani, sunt și bolnav, am diabet, nu mă mai apuc eu acum de construit”, a spus Tărnăuceanu.

Decizia acestuia de a scăpa repede de teren la preț de nimic e stranie, mai ales că fostul polițist are doi copii tineri care ar fi putut dezvolta afaceri pe acea suprafață.

Pe 30.000 mp încap 40 de parcele a câte 750 mp (incluzând cotele indivize). Vânzând cu 20 de euro/mp, prețul actual al pieței în Aroneanu, familia Tărnăuceanu putea obține 600.000 de euro în scurt timp, de 10 ori mai mult decât cei 60.000 de euro luați de la Apostu.

În 2-3 ani, prețul putea ajunge la 30 euro/mp, terenul valorând 900.000 de euro, iar în 5 ani experții imobiliari estimează că Aroneanu, pe malul lacului, se va vinde cu 50 de euro/mp, așa cum s-a întâmplat și la Valea Adâncă. Deci valoarea va crește la 1,5 milioane de euro.

Cei doi copii ai comisarului-șef puteau vinde câte 3-4 parcele de 750 mp pe an și ar fi trăit toată viața de pe urma acelui teren, pe care tatăl lor, un împroprietărit peste noapte, a hotărât să-l vândă la prețul unui apartament.

Fiul lui Drăniceru, fugit din țară cu Clapon

Basarabenii Gheorghe Clapon și Oleg Drăniceru (fiul lui Ion) sunt pe celebra listă „Most Wanted” a celor mai căutați infractori români în toată lumea. Oleg Drăniceru este născut în august 1973 şi are cetăţenie dublă, română şi moldo­venească. Cei doi au dispărut la începutul lunii aprile, cu puţin timp înainte să fie condamnaţi definitiv de judecătorii ieşeni.

Clapon și Drănice au fost condamnați, în aprilie, la peste 9 ani de închisoare fiecare. Drăniceru a fost condamnat pentru infracţiunea de înşe­lăciune, spălare de bani, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi conducerea unui autovehicul fără permis de conducere. Dosarul în care au fost condamnaţi fusese instrumentat de DNA Iaşi.

Astfel, Clapon şi Drăni­ceru, prin firmele lor, au reuşit să înşele reprezentanţii unor firme din Bucureşti şi Germania. Aceştia au semnat două contracte de intermediere şi vânzare-cumpărare a unor utilaje industriale care ar fi trebuit să fie importate din Ucraina. Cei doi au prezentat firmelor din Bucureşti şi Germania o serie de utilaje asemănătoare, însă care aparţineau unor firme ucrainiene ce habar nu aveau afacere. Aceștia au falsificat mai multe documente înșelând cele două firme cu 1,2 milioane de euro.

Alt tun: soacra vicelui Harabagiu, 1,5 hectare în Moara de Vânt

În vecinătatea terenului primit de Tărnăuceanu, tot în „vatra” viitorului cartier al Spitalului Regional de Urgențe, a devenit proprietară pe 1,5 hectare soacra viceprimarului Gabriel Harabagiu. Un săptămânal local a arătat că fișa de punere în posesie pentru neamurile lui Harabagiu a fost întocmită de Primărie la câteva zile după ce Guvernul a avizat amplasamentul Spitalului din Moara de Vânt. Ulterior, Maria Țamboi, mama soției lui Harabagiu, a cumpărat întreaga moștenire de la celelalte rude la un preț derizoriu, de doar 4,9 euro pe metrul pătrat.

Declarațiile de avere ale familiei Tărnăuceanu sunt harcea-parcea

* Sunt inadvertențe mari la menționarea salariilor și ale creditelor celor doi soți n ANI practic e inutilă dacă luăm ca exemplu acest caz n „Așa-i în familie, soția nu știe exact cât câștigă soțul”, a motivat, încurcat, șeful Logisticii din Poliția Iași

* Familia lui Tărnăuceanu deține, moștenire, dar și prin cumpărare, alte 2,6 hectare de pădure în Bucium, așa cum reiese din declarația de avere a soției, Georgeta Tărnăuceanu, consilier în cadrul Consiliului Județean Iași. Potrivit acestui act, familia Tărnăuceanu a vândut pe 27 iulie 2016 o parte din acest teren contra sumei de 80.000 de euro. „Chiar dacă scrie că e agricol, e o greșeală, am vândut un hectar din pădurea de la Bucium”, a spus fostul comisar șef. Georgeta Tărnăuceanu are o lungă carieră în administrația publică, anterior postului din Consiliul Județean aceasta fiind angajată la Prefectură și în Primăria Iași

* În declarațiile de avere ale Georgetei Tărnăuceanu, familia deține o casă cu o suprafață de 145 mp, cumpărată împreună cu soțul Alex Radu în 1994. În schimb, în declarațiile de avere ale fostului comisar șef casa are în cea din 2015 o suprafață de 158 mp și e notat că a fost achiziționată în 2005.
Același Tărnăuceanu a scris în declarația din 2014 că a cumpărat casa în 2004, iar aceasta are 180 mp. Declarația de avere completată în aprilie 2013 are, la clădiri, o casă de locuit de fix 82,86 mp, locuința fiind cumpărată în 1999. În fine, în declarația de avere din 2010, Alexandru Radu Tărnăuceanu a scris că locuința a fost dobândită în 1998 și că are 158 mp

* Pe parcursul mai multor ani (2013, 2014, 2015), soțul a scris în dreptul veniturilor soției: „confidențial”. În 2010, a notat salariul Georgetei (28.000 lei/an), însă nu l-a trecut pe al său.

În schimb, Georgeta, în declarația semnată pe 22 iunie 2017 a trecut unde lucrează fiecare, Consiliul Județean și IPJ, însă în dreptul rubricii „venit anual încasat” a pus, la ambii, „salar” fără a trece și sumele primite.

În declarația din 2016, Georgeta a notat salariul său (22.443 lei), venitul soțului (39.000 lei) și alocațiile copiilor, câte 500 de lei pentru fiecare dintre cei doi. De fapt, în declarațiile de avere ale Georgetei din 2016, 2015, 2014, 2013 și chiar 2010, veniturile scrise în dreptul soțului Alex Radu sunt identice în fiecare an: 39.000 lei.

Comparativ, în propriile acte, Alexandru Radu a notat venituri de 51.524 lei (aferent declarației din 2015), 61.955 lei (declarația din 2014), 50.818 lei (declarația din 2013). „Conform contractului, și veniturile mele și ale soției erau confidențiale”, a meșterit Alexandru Radu Tărnăuceanu o explicație.

În ceea ce privește faptul că în același an el avea un anumit venit trecut în propria declarație și o sumă mult mai mică în declarația soției, Tărnăuceanu a afirmat că așa se mai întâmplă în familii, soția nu știe cât câștigă exact soțul.

* Nici în ceea ce privește declararea creditelor bancare nu este mai multă armonie. În 2015, Alexandru Radu Tărnăuceanu a trecut două credite (2014 și 2015) la Unicredit în valoare cumulată de 15.000 euro. În declarația Georgetei, tot din 2015, a fost trecută o datorie către CEC Bank, scadentă în 2018 în valoare de 12.000 euro.

Situația e similară și potrivit declarațiilor din 2014 și 2013. În declarația semnată de Alexandru Radu în 2010 au fost precizate două credite, unul la BRD de 12.500 euro, și unul la CEC de 3.000 de euro. Tot în 2010, Georgeta a amintit doar de creditul contractat la CEC în 2009 în valoare de 12.000 euro. „Nu mai țin minte, am avut multe credite. Pentru că revendicările astea m-au costat foarte mult avocații”, a spus Alexandru Radu Tărnăuceanu

Prof. dr. Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților, atrage atenția și susține în cadrul Parlamentului necesitatea și importanța proiectelor ieșene atât în domeniul educației, cât și în alte domenii esențiale pentru dezvoltarea județului Iași. 

„Este necesar ca în această perioadă fiecare deputat să analizeze cu deplină maturitate Proiectul Bugetului de Stat pe anul 2018 și să aducă amendamente bazate pe realitățile sociale și economice ale mediului din care provine, în corelație cu domeniul de competență. Am încercat astfel să vin în sprijinul ieșenilor și să propun proiecte care să îmbunătățească infrastructura educațională, sportivă, culturală, dar și să susțin, alături de grupul parlamentar PSD, proiectele mari ale județului și ale regiunii Nord-Est, în sensul dezvoltării unei infrastructuri importante: realizarea Autostrăzii Iași-Târgu Mureș, a centurii ocolitoare a Iașului, finanțarea și finalizarea cu succes a Spitalului Regional de Urgență”, a afirmat deputata PSD Camelia Gavrilă.

Un prim proiect propus și susținut cu fermitate este reprezentat de consolidarea Palatului Copiilor și Elevilor Iași, Corpul B, din strada Săulescu, printr-o alocare de 1.200.000 lei de la Bugetul de Stat. Gradul avansat de degradare al clădirii face ca în prezent desfășurarea activităților instructiv-educative, a activităților extrașcolare să fie imposibilă, întrucât imobilul nu prezintă siguranță pentru exploatare. Casa Beldiman în care funcționează Corpul B al Palatului Copiilor Iași are farmecul unei clădiri clasice cu valențe și ecouri din trecut, care prin excelență asigură un univers atractiv pentru lumea copilăriei, un spațiu miraculos pentru copii și adolescenți.

Fiind o clădire istorică, înnobilată de o arhitectură de tip neoclasic, clădire de patrimoniu național, ocupând o importantă poziție în Lista Monumentelor Istorice, Casa Beldiman poate deveni un loc cu multiple semnificații pentru împlinirea tinerilor prin interesante activități desfășurate în cadrul cercurile artistice, tehnico-aplicative, științifice. Astfel, restaurarea fațadelor existente, refacerea totală a finisajelor interioare, înlocuirea tâmplăriei, a instalațiilor vor oferi o nouă identitate acestei clădiri simbolice pentru orașul Iași, fiind vorba de sediul unei instituții importante pentru educația nonformală, un loc unde se pot împlini aspirațiile profunde ale vârstelor tinere.

Această instituție a fost susținută și asumată constant la nivelul proiectelor manageriale de către prof. dr. Camelia Gavrilă, în calitate de inspector școlar general la Inspectoratul Școlar Județean Iași. În acest sens, în anul 2007 s-au finalizat lucrările la Corpul A al Palatului Copiilor, altă clădire emblematică a Iașului, Casa Cantacuzino – Pașcanu. „Așa cum am susținut cu insistență și argumente pedagogice și culturale necesitatea refacerii Palatului Copiilor, corpul A, din ambianța culturală a Copoului, la fel voi încerca și acum, alături de colegii mei parlamentari de Iași, să desăvârșim refacerea spațiilor acestei instituții esențiale pentru educația și devenirea copiilor noștri.”

Realizarea unui Centru de formare a cadrelor didactice, în imediata apropiere a Casei Corpului Didactic „Spiru Haret”, Iași pe Str. Octav Botez, în completarea și integrat în structura acesteia, printr-o alocare de 400.000 lei, este un alt proiect important pentru învățământul ieșean pe care îl susținem cu argumente temeinice. Motivația și necesitatea unui astfel de centru vizează realizarea unei săli de conferințe, cu o capacitate de 200-250 de locuri, dar și a unor spații adecvate pentru seminarii, ateliere, necesare pentru activitățile de formare a cadrelor didactice, pentru întâlnirile cu directorii și profesorii unităților de învățământ preuniversitar, pentru realizarea unor stagii și cursuri de pregătire. 

De asemenea, sportul de performanță este un domeniu pentru care trebuie să facem mai mult, iar orașul nostru merită să găzduiască evenimente sportive, artistice sau culturale de anvergură pentru care se impune cu necesitate un spațiu adecvat, modern și generos prin facilitățile oferite. Amendamentul depus pentru realizarea proiectului Construcţie Sală Polivalentă Iaşi vizează, pentru început, alocarea unei sume în valoare de 90.000 mii lei. Ținând cont de faptul că actuala Sală Polivalentă nu întrunește caracteristicile necesare pentru a putea organiza competiții internaționale de categoria OPEN, iar dotările actuale sunt depășite pentru cerințele sportului de performanță, o nouă construcție este o alternativă logică pentru evenimente de anvergură, destinate celor ce apreciază sportul, pentru competițiile de nivel ridicat, pentru cei care performează în domeniu, după cum o sală polivalentă poate fi și spațiul unor evenimente artistice, culturale, muzicale semnificative.

Evident, proiectele de o importanță strategică pentru dezvoltarea regiunii Moldovei, dar și a Iașului trebuie să fie o prioritate pentru Guvern, în proiecţia bugetară a anului 2018. Grupul parlamentarilor PSD din Iași susține autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni, în colaborare cu toți parlamentarii ieșeni și se propune alocarea sumei de 15.200 mii lei destinată actualizării studiilor de fezabilitate pentru tronsoanele aferente. În acest sens, parlamentarii PSD au detaliat în câteva amendamente revizuirea și actualizarea studiului de fezabilitate prin suplimentarea bugetului cu suma de 34.000,00 mii lei pentru tronsoanele Tg. Mureș - Ditrău și Ditrău - Tg. Neamț. De asemenea, unul dintre amendamente se referă la suplimentarea bugetului iniţial cu 200.000,00 mii lei, pentru proiectarea şi execuţia tronsonului Târgul Neamţ – Iaşi, iar un alt amendament vizează o sumă de 11.000 mii lei pentru secțiunea Iași-Ungheni (servicii de proiectare, elaborare SF). Prezentul proiect este inclus în Master Planul General de Transport şi are ca sursă de finanţare Ministerul Transporturilor, regăsindu-se în bugetul României încă din 2015. Fiind asumată în programul de guvernare 2016-2020, autostrada reprezintă un suport important pentru o dezvoltare echilibrată a regiunilor ţării, iar pentru finalizarea proiectului până în 2022 se recomandă licitaţia şi execuţia lucrărilor începând cu anul 2018, deși vor exista inevitabil prelungiri ale perioadei de execuție. 

Ținând cont de aglomerarea traficului ieșean, de accesul dificil către Aeroportul Internațional Iași, analizând dezvoltarea constantă a zonei metropolitane, dar și efectele nocive pe care le are poluarea urbană, subliniez faptul că Varianta de Ocolire Iaşi este în atenția deputaților ieșeni ca prioritate importantă pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere a orașului și pentru ameliorarea condițiilor de mediu, cu propunerea alocării unei sume de 148.000,00 mii lei.

Prof. dr. Camelia Gavrilă concluzionează că”proiectele prezentate sunt de o reală importanță pentru dezvoltarea economică și socială a orașului și, fie că vorbim despre activitățile educaționale școlare și extrașcolare, despre formarea cadrelor didactice prin cursuri și stagii, sau de activități sportive de masă , de performanță, toate acestea nu pot să conducă spre reușite și eficiență fără o finanțare adecvată, corectă a activităților, dar și a infrastructurii asociate acestor domenii. Iașul are nevoie de o rețea rutieră modernă și de o punte de legătură cu vestul României, cu Europa, în general. Rolul nostru, al parlamentarilor de Iași, este să identificăm prioritățile printr-un dialog continuu cu cetățenii, cu instituțiile, cu toți actorii implicați, să le semnalăm prin demersuri parlamentare argumentate și insistente, să căutăm soluții alături de instituțiile competente, de specialitate, să ne asigurăm că proiectele sunt implementate cu succes, deși dificultățile sunt numeroase, competiția proiectelor la nivel național este dură și de multe ori dezamăgitoare prin amânări sau selecția altor priorități.”

Deputatul PNL de Iași, Marius Bodea, a prezentat azi în Comisia de Transporturi a Camerei Deputatilor, în care se discută proiectul de buget pe 2018, marile inegalități ale alocării de fonduri pe infrastructură, între sudul țării și Regiunea Nord-Est. La 100 de ani de la Marea Unire, recunoștința guvernanților din București, aparținând coaliției PSD-ALDE, se manifestă prin alocarea celui mai mic buget din țară exact Regiunii Nord-Est.

„Le-am amintit celor prezenţi că, în anii Primului Război Mondial, Moldova a fost “locul rezistenţei până la capăt” a României neocupate, locuitorii regiunii primind în casele lor un număr de refugiați români de 3 ori mai mare decât toata populația regiunii. Regiunea a găsit, însă, puterea de a rezista, deşi nu mai era decât un petec de pâmânt neocupat, bântuit de tifosul răspândit din cauza  supraaglomerării, a lipsurilor pe care moldovenii le-au acceptat alături de ceilalți, poate datorită celorlalți, tifos ce a făcut sute de mii de morţi în regiune. Din suferinţa aceea s-a născut România mare. Cei din Moldova nu au așteptat însă niciodată o recompensă specială pentru acel sacrificiu, nu au cerut nimic mai mult ca alţii. Au vrut echitate și atât”, a spus deputatul liberal.

Marius Bodea a atras atenţia că Regiunea de Nord-Est este tratată cu ignoranţă, de către Guvern, ajungând cea mai săracă regiune a României și, anul acesta, din nou, ajungând cea mai săracă regiune a Uniunii Europene. Deputatul liberal argumentează că acest lucru este din cauza faptului că Guvernul nu a alocat fonduri  pentru infrastructura mare, singurul "miracol" al dezvoltării teritoriale.

“Deși în mod sfidător, Ministrul Transporturilor a lipsit, am prezentat delegației ministerului, graficul  cu alocările pe regiuni de dezvoltare, cu datele din proiectul de buget  propus pentru 2018. Moldova urmează să primească doar  2.32% din bugetul Ministerului Transporturilor pentru investiţii. Este o umilință, nu se poate asa ceva. Aceste grafice spun tot. Am cerut imperativ regândirea alocărilor pe regiuni, în așa fel încât să existe echitate!”, a spus deputatul Bodea.

Totodată, Marius Bodea atrage atenţia că, la 100 de ani de la constituirea României Mari, Ministerul Transporturilor, practic, redesenează granițele unei Românii a infrastructurii mari, a autostrăzilor și drumurilor expres.

“Din lista de investiţii lipseşte Regiunea de Nord-Est care acum 100 de ani a avut ospitalitatea și solidaritatea să susțină toti românii refugiați aflați în nevoi mari atunci. Iar peste ani, constatăm că în realitate moldovenii sunt pedepsiți! Acesta este adevărul la 100 de ani de la acel uriaș sacrificiu, asta celebram noi la anul. Am făcut un apel la guvernanţi să schimbe această uriașă nedreptate. Am făcut apel să echilibreze alocările bugetare, să dea Moldovei fonduri pentru investiții pentru că, vorba cărturarului, "Nasc și la Moldova oameni", a conchis Marius Bodea.

Altercaţie violentă petrecută la metroul din Bruxelles.

Un român a fost ucis şi alţi doi oameni au ajuns la spital după o bătaie cu cuţite, în care au fost implicate cel puţin 12 persoane. Alţi patru cetăţeni români au fost arestaţi.

Incidentul s-a petrecut în noaptea de duminică, în jurul orei locale 22:30, la staţia de metrou Bockstael din Bruxelles.

Autorităţile susţin că cel puţin 12 persoane înarmarte cu cuţite s-au luat la harţă, cel mai probabil fiind vorba de o dispută între bande rivale. Printre cele trei victime spitalizate s-a numărat şi un român, în vârstă de 29 de ani, care nu a mai putut fi salvat de medici.

Poliţia a deschis o anchetă în acest caz şi încearcă să afle circumstanţele în care s-a produs acest incident. Patru cetăţeni români au fost arestaţi şi urmează să fie interogaţi de către anchetatori, fiind suspectaţi de tentativă de omor. (Rador/ FOTO observator.tv)

Proiecţia bugetară pe anul viitor a ajuns pe masa comisiilor reunite de buget-finanţe ale Parlamentului.

Votul final asupra documentului este programat în plenul reunit pe 21 decembrie.

Liberalii au depus peste 300 de amendamente, iar principalele domenii vizate sunt educaţia, sănătatea şi administraţia locală.

Alte amendamente ale liberalilor se referă la revenirea accizei la combustibil, la nivelul anterior majorării şi renunţarea la Split TVA.

Şi USR a depus peste 200 de amendamente la proiectul de buget pe anul viitor. Formaţiunea vrea mai mulţi bani pentru investiţii concrete în infrastructură şi mai puţine resurse pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală.

Nu mai puţin de 3.000 de amendamente au depus parlamentarii de la PMP, ei doresc alocarea de resurse suplimentare pentru continuarea lucrărilor la Centura Bucureştiului, dar şi construirea a 1.400 de grădiniţe în principalele localităţi din România.

PSD susţine că proiecţîa pentru 2018 este una echilibrată şi bine construită, se bazează pe o creştere economică de 5,5% şi prevede fonduri mai mari pentru sănătate, educaţie şi agricultură. De o creştere substanţială de peste 40% ar urma să beneficieze şi infrastructura. Cheltuielile de personal cresc cu 11,6 miliarde de lei faţă de anul acesta, pe fondul aplicării legii salarizării, dar şi cheltuielile cu investiţiile vor fi mai mari cu 13 miliarde. (Rador/ FOTO adevarul.ro)

Un cutremur cu magnitudinea de 3,9 grade pe scara Richter s-a produs la miezul nopţii, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, la ora locală 00:15, potrivit Institutului Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP).

Seismul a avut loc la o adâncime de 128,1 kilometri în apropierea următoarelor oraşe: Nehoiu (10 kilometri), Întorsura Buzăului (43 kilometri), Covasna (44 kilometri), Vălenii de Munte (47 kilometri) şi Mizil (47 kilometri).

Potrivit site-ului INFP, în această dimineaţa, la ora locală 5:45, a mai avut loc un seism de magnitudine mică, respectiv 2,2 grade pe Richter, dar acesta a fost localizat în judeţul Vrancea. Cutremurul s-a produs la o adâncime de 30 de kilometri şi în apropierea localităţilor: Râmnicu Sărat (15 kilometri), Focşani( 23 kilometri), Odobeşti (23 kilometri), Panciu (38 kilometri) şi Mărăşeşti (39 kilometri).

În această lună, în România au avut loc 6 cutremure în zona seismică Vrancea cu magnitudini cuprinse între 2,3 şi 3,9 grade pe Richter, iar în luna noiembrie s-au produs 16 seisme în zonele Vrancea şi Transilvaniei, magnitudinea acestora fiind între 2 şi 3,4 grade pe scara Richter.

Cel mai mare cutremur din acest an s-a produs în data de 8 februarie, în judeţul Buzău, la ora 17:08, şi a avut o magnitudine de 5 grade pe Richter, seismul fiind resimţit şi la Bucureşti.

În 2016, în Vrancea, au avut loc două seisme cu magnitudini de 5,3 grade pe scara Richter, unul pe 24 septembrie, la ora locală 2:11, şi celălalt pe 28 decembrie, la ora locală 1:20. (Agerpres/ FOTO libertatea.ro)

Lucrările de modernizare a drumului naţional DN 24 C, între localităţile Manoleasa şi Rădăuţi Prut, au demarat, luni, prin reprofilarea căii rutiere şi compactarea acesteia, se arată într-un comunicat de presă transmis de Instituţia Prefectului.

Potrivit sursei citate, lucrările de modernizare au început la câteva zile după ce Ministerul Transporturilor a emis autorizaţia de construcţie pentru obiectivul ‘Proiectare plus execuţie DN 24 C- Etanşeizare prin îmbrăcăminte bituminoasă uşoară’.

DN 24C, între Manoleasa şi Rădăuţi Prut, este cunoscut ca fiind singurul drum naţional de pământ. El leagă Vama Stânca de Vama Rădăuţi Prut, pe malul râului Prut. Lucrările de modernizare a celor 36 de kilometri costă 109 milioane de lei.

Prefectul Dan Şlincu a vizitat, luni, şantierul de la Manoleasa, unde s-a întâlnit cu reprezentanţii constructorului şi cu reprezentanţii Secţiei Drumuri Naţionale. Aceştia i-au transmis prefectului că în funcţie de temperaturile exterioare, după încheierea lucrărilor de reprofilare se va trece la asfaltarea în două straturi.

‘Dacă în ianuarie va fi cald, nimic nu ne împiedică să asfaltăm, singura condiţie este să fie 10 grade cu plus la nivelul solului’, a declarat şeful Secţiei Drumuri Naţionale Botoşani, Viorel Zacreţchi.

Prefectul Dan Şlincu şi-a reconfirmat disponibilitatea de a sprijini eforturile SDN de a încheia în cele mai bune condiţii lucrările la drumul naţional.

‘E un pas important şi mă bucur că a fost făcut. După modernizarea drumurilor naţionale care fac legătura dintre Botoşani cu Dorohoiul şi Săveniul, urmează şi lucrările la acest drum, cunoscut drept ‘singurul drum de pământ din ţară’ şi apoi legătura cu Flămânziul şi Ştefăneştiul’, a afirmat prefectul Dan Şlincu.

(Agerpres/FOTO arhivă ziare.com)