I s-au cerut acte aiurea
Pe data de 9 august 2021, ieșeanul Eugen Solomon a obținut de la Primăria Municipiului Iași autorizația de demolare nr. 500, act prin care obținea acordul de dărâmare a mai multor clădiri aflate în stare avansată de degradare. Acestea se aflau pe strada Sf. Petru Movilă nr. 70, în spatele Mitropoliei.
În octombrie, demolările erau terminate. Pentru a merge mai departe în tentativa a depune documentele pentru o autorizație de construire, Solomon mai avea nevoie, însă, ca un funcționar de la Urbanism să vină la șantier, să-l inspecteze și să-i elibereze un proces-verbal de recepție a lucrărilor de demolare – adică să ateste că a respectat autorizația de demolare.
Au trecut mai mult de doi ani de atunci și acest lucru nu a avut loc. „Au fost îndeplinite toate obligaţiile legale pentru eliberarea procesului verbal de recepţie, cu toate că multe dintre solicitările funcţionarilor publici din cadrul Primăriei Iași excedau dispoziţiile legale aplicabile în materie, reclamantul fiind pus în situaţia de a realiza demersuri lipsite de fundament juridic, pe care totuşi le-a realizat”, a scris Solomon într-o acțiune depusă la Tribunal în încercarea de a obliga municipalitatea să îi dea actul.
Drept de proprietate încălcat
La proces, Solomon a mai relatat faptul că a solicitat ”de nenumărate ori” să i se comunice stadiul soluţionării cererii sale, dar toate demersurile sale au rămas fără răspuns. Astfel, după cererea inițială, din octombrie 2021,
la 4 ianuarie 2022, a depus la Registratura Primăriei înscrisuri în vederea completării documentaţiei necesare recepţiei. Din nou, nici aceste completări nu au fost suficiente. Ulterior, Solomon s-a adresat expres Primăriei, la datele de 10 noiembrie 2022 şi 23 martie 2023, solicitând eliberarea procesului-verbal, neprimind, din nou, o soluţie la cererile formulate.
Sediul Tribunalului Iași
În acțiunea de la Tribunal, avocatul său scrie, ironic, că: „S-a ajuns în situaţia absurdă în care domnul Eugen Solomon este obligat să plătească impozitul pe clădiri, cu toate că acestea au fost demolate încă din anul 2021”.
Concluzia avocatului: Solomon „este pus în situaţia în care, cu toate că a demolat clădirile existente, să nu poată face nimic cu terenul rămas liber, dat fiind faptul că, scriptic, imobilele - clădiri, încă există, dar cei responsabili cu emiterea procesului verbal, refuză eliberarea acestuia pentru motive doar de dumnealor cunoscute. Nu poate fi ignorat faptul că reclamantului îi este încălcat, prin acţiunile vătămătoare ale funcţionarilor publici, dreptul de proprietate, terenul în cauză fiind lipsit de utilitate, nefiind posibilă folosinţa lui în niciun mod”.
Penalități în caz că nu actul nu este eliberat
Drept urmare, Solomon a cerut instanței să oblige Primăria să-i elibereze procesul - verbal de recepţie la terminarea lucrărilor de demolare, să plătească penalitate de întârziere de 1.000 lei/zi de întârziere și să stabiliească un termen de executare a obligaţiei de emitere a documentului în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a deciziei judecătorești. UAT Municipiul Iași prin primar și Primarul Municipiului Iași, pârâți în dosar, nu au formulat întâmpinare.
Pe data de 15 noiembrie 2023, Tribunalul Iași i-a dat dreptate lui Solomon după ce a constatat că pârâții se fac vinovați de refuzul de a soluționa favorabil cererea reclamantului de a elibera proces verbal de recepţie la terminarea lucrărilor de demolare. În plus, completul a dispus un termen de executare de 10 zile de la la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri pentru eliberarea actului, urmând ca, după expirarea acestuia și neîndeplinirea obligației, pârâţii să suporte penalităţi în cuantum de 1.000 lei pe zi de întârziere.
Primarul Municipiului Iași a atacat decizia, dosarul ajungând la Curtea de Apel pe 12 decembrie, în acest moment nefiind stabilit primul termen de judecată.
Mafia, avantajată
Situația lui Eugen Solomon se află în contrast flagrant cu alte cazuri în care Primăria Iași a fost implicată în semnarea unor astfel de procese-verbale de recepție. De fiecare dată, beneficiarii au fost persoane apropiate de conducerea Primăriei, iar implicațiile acestor cazuri au fost penale.
Astfel, în acest moment, pe rolul instanțelor se află un dosar penal instrumentat de DNA în care primarul Mihai Chirica și fostul său viceprimar Gabriel Harabagiu sunt acuzați că au semnat astfel de documente care atestau, în fals, că un imobil ridicat de firma Flux a omului de afaceri Gheorghe Cheșcu respecta autorizația de construire, deși, în realitate, nu era așa: imobilul avea șase niveluri în plus.
Blocul Flux din Tătărași
Alt caz aflat pe rolul instanțelor se leagă de faptul că dezvoltatorul Doru Plugaru a intabulat, prin interpus, mai multe blocuri care, la fel ca în situația de mai sus, nu respectau autorizațiile de construire. Procesele-verbale de recepție pur și simplu mistificau realitatea: atestau faptul că erau blocuri ridicate conform autorizației, în timp ce, în fapt, autorizația era pentru case!
În cadrul acestor ilegalități, șirul biroratic mergea ca uns, după cum o arată un alt caz din acest dosar: 15 iulie 2014 eliberare autorizație de construire bloc, 28 iulie 2014 cerere dezvoltator de eliberare proces-verbal de recepție lucrări (așadar, bloc ridicat în 13 zile!), 29 iulie 2014, procesul-verbal a fost eliberat, iar, în august, imobilul a fost intabulat.
