Cum să transformi un proiect mort, pe care s-au cheltuit milioane de euro din fonduri europene care s-ar putea să fie cerute înapoi, într-un punct de mare atracție turistică, cu o rețetă financiară de succes. Clădirea stă goală de la inaugurare, deși Primăria s-a obligat, prin proiectul de finanțare, să asigure activitate permanentă. Riscul de a da banii înapoi este real. Un Muzeu al Pogromului dar și al istoriei evreilor din Moldova ar fi nu doar o reparație istorică, dar și un succes comercial. Evreii din Israel, dar și mulți turiști din toată lumea sunt interesați de expozițiile care recompun această filă neagră a istoriei moderne.

 

La sfârșitul acestei luni se împlinesc 77 de ani de la Pogromul de la Iași. Autoritățile își amintesc de atrocitățile comise împotriva evreilor doar cu prilejul zilelor comemorative.

În cadrul activităților dedicate Comemorării Holocaustului în România, Comunitatea Evreilor din Iaşi a organizat, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi, Simpozionul „Rememorare, educaţie prin cunoaştere, speranţă pentru viitor”. Evenimentul s-a desfășurat luni, 9 octombrie 2017,  ora 17.00,  la Sinagoga Merarilor din strada Elena Doamna nr. 13.

Un hotel elveţian a postat un afiş în care cere clienţilor evrei să facă duş înainte să intre în piscină, declanşând o amplă polemică în Israel, care cere scuze oficiale, scrie AFP.

Aparthaus Paradies, din localitatea Arosa, în Alpii elveţieni, găzduieşte un număr important de clienţi evrei, în special ultraortodocși, proveniţi din Marea Britanie, Statele Unite sau Israel, arată presa elveţiană.

În perioada 27 iunie – 1 iulie, Primăria Municipiului Iaşi şi Comunitatea Evreilor din Iaşi organizează o nouă ediție a proiectului „Marşul Vieţii”, dedicat comemorării a 76 de ani de la Pogromul de la Iaşi.

Complexul capcană din capătul Iaşului: locatarii își plâng de milă pe marginea căii ferate. Cel mai mare eșec de pe piața imobiliară a Iașului. După 10 ani de la inaugurare, mai sunt încă 40 de apartamente de vânzare. Cei care s-au mutat primii se simt prizonieri: s-ar muta, dar nu le cumpără nimeni locuințele. Pasajul subteran, parcul dendrologic și locul de joacă nu s-au mai construit, în jurul blocurilor crescând bălăriile.

Complexul rezidenţial Dream Village este exemplul clasic al capcanei imobiliare. Cei care au apucat să îşi cumpere apartamente în acest complex, în urmă cu 8 ani de zile, atunci când a fost dat în folosinţă, s-au pomenit că nu beneficiază de parcuri şi magazine, dar nici măcar de pasajul subteran prevăzut prin proiect pentru a-i scoate dincolo de calea ferată. Practic, sunt prizonieri în propriile case. Din cele 5 blocuri construite de dezvoltator, 3 au fost executate de bancă. După 3 ani de contorsiuni pe piaţă, agenţia imobiliară care se ocupă de tranzacţie se laudă că a reuşit să vândă un bloc şi ceva. 

Complexul capcană din capătul Iaşului: locatarii își plâng de milă pe marginea căii ferate. Cel mai mare eșec de pe piața imobiliară a Iașului. După 10 ani de la inaugurare, mai sunt încă 40 de apartamente de vânzare. Cei care s-au mutat primii se simt prizonieri: s-ar muta, dar nu le cumpără nimeni locuințele. Pasajul subteran, parcul dendrologic și locul de joacă nu s-au mai construit, în jurul blocurilor crescând bălăriile.

Complexul rezidenţial Dream Village este exemplul clasic al capcanei imobiliare. Cei care au apucat să îşi cumpere apartamente în acest complex, în urmă cu 8 ani de zile, atunci când a fost dat în folosinţă, s-au pomenit că nu beneficiază de parcuri şi magazine, dar nici măcar de pasajul subteran prevăzut prin proiect pentru a-i scoate dincolo de calea ferată. Practic, sunt prizonieri în propriile case. Din cele 5 blocuri construite de dezvoltator, 3 au fost executate de bancă. După 3 ani de contorsiuni pe piaţă, agenţia imobiliară care se ocupă de tranzacţie se laudă că a reuşit să vândă un bloc şi ceva. 

Premierul Ungariei, Viktor Orban, atrage din nou critici. Într-un discurs susţinut săptămâna aceasta l-a descris pe Miklos Horthy, de numele căruia se leagă deportarea a sute de mii de evrei români şi maghiari, „un om de stat strălucit”.

Averea fabuloasă a unui doctor: case, bijuterii, tablouri, clădiri de birouri. Fostul director al Spitalului Militar din Iași, medicul Corneliu Botez, a notat o sumă nouă și absolut fabuloasă în ultima sa declarație de avere: aproximativ 700.000 de euro. „Nu este tot, vor mai apărea bani acolo în viitor. Sunt bani din titluri de stat deținute de părinții mei, ajunse la scadență. Mi-au fost transferate sumele de către mama mea”, explică medicul. Pe lângă averea din familie, Botez are venituri lunare ridicate: 20.000 de lei. „Am cheltuieli de 4.000 de lei, 16.000 îi pun deoparte”. În familie mai sunt case, clădiri de birouri și o sală de petreceri, toate pe o rază de câteva sute de metri.

Fostul director de la Spitalul Militar, Corneliu Botez, actual șef de secție în cadrul spitalului, are o avere fabuloasă, ce tocmai a fost suplimentată cu peste 700.000 de euro printr-un transfer bancar de la mama sa. Medicul, care s-a pensionat la limita de vârstă de 56 de ani, deține o casă pe strada Morilor și o clădire de birouri pe strada Pavlov.

Averea fabuloasă a unui doctor: case, bijuterii, tablouri, clădiri de birouri. Fostul director al Spitalului Militar din Iași, medicul Corneliu Botez, a notat o sumă nouă și absolut fabuloasă în ultima sa declarație de avere: aproximativ 700.000 de euro. „Nu este tot, vor mai apărea bani acolo în viitor. Sunt bani din titluri de stat deținute de părinții mei, ajunse la scadență. Mi-au fost transferate sumele de către mama mea”, explică medicul. Pe lângă averea din familie, Botez are venituri lunare ridicate: 20.000 de lei. „Am cheltuieli de 4.000 de lei, 16.000 îi pun deoparte”. În familie mai sunt case, clădiri de birouri și o sală de petreceri, toate pe o rază de câteva sute de metri.

Fostul director de la Spitalul Militar, Corneliu Botez, actual șef de secție în cadrul spitalului, are o avere fabuloasă, ce tocmai a fost suplimentată cu peste 700.000 de euro printr-un transfer bancar de la mama sa. Medicul, care s-a pensionat la limita de vârstă de 56 de ani, deține o casă pe strada Morilor și o clădire de birouri pe strada Pavlov.

Proces cu miză imobiliară uriaşă intentat de moştenitoarea unei averi fabuloase. Una dintre cele mai frumoase vile din Copou, unde a funcţionat mult timp Centrul Cultural German, se degradează văzând cu ochii. Clădirea a intrat în 2006 în proprietatea Esmeraldei Simionescu. Proprietara a demarat recent lucrări de renovare şi, în paralel, a deschis un proces la Tribunal pentru a primi şi un teren din apropiere.

Esmeralda Simionescu a chemat la bară Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” pentru a recupera o proprietate de pe Bulevardul Carol nr. 21, după ce în martie, instituţia de învăţământ superior i-a respins cererea de restituire a unui teren de 1.682 metri pătraţi. Reclamanta a solicitat să-i fie acordaţi 761 de metri pătraţi de teren în natură şi despăgubiri pentru restul proprietăţii. Terenul se află între căminele din Complexul Titu Maiorescu şi vila unde a funcţionat Centrul Cultural German.